Care este diferența între un psiholog, un psihoterapeut, un coach sau un psihiatru?
"Care este diferența între psiholog, psihoterapeut, coach, consilier, psihiatru și de unde știu de care am nevoie?" Am întâlnit des această întrebare prin urmare am decis să clarific aceste roluri de specialiști printr-un articol pe această temă în care să explic pe rând ce face fiecare.

Psihologul este persoana care a absolvit facultatea
de psihologie la finalul căreia a obținut o diplomă de licență în psihologie.
La acest nivel, persoana are cunoștințe generale despre psihologie și eventual în
ultimul an de studiu a aprofundat una dintre ramurile psihologiei (ex. psihologie
organizațională, psihologie clinică, psihoterapie, psihologie judiciară, psihologia
transporturilor, etc). În sistemul de învățământ actual (facultate 3 ani în
sistem bologna) cel mai probabil absolventul în psihologie se orientează și către
un program de master pe una din specializările disponibile care il interesează. După absolvirea acestui program de master (2 ani), persoana se poate înscrie
la Colegiul Psihologilor din România pentru a solicita drept de liberă practică ca psiholog pe
specializarea absolvită. Urmează un proces etapizat care include depunerea unor
serii de documente, verificarea acestora de către o comisie, organizarea unui
interviu și ulterior obținerea dreptului de liberă practică, sub un cod de
parafă unic, în prima treaptă profesională "în supervizare". Ulterior,
psihologul atestă perioada de practică în rolul respectiv, urmărind un plan de supervizare cu unul dintre supervizorii avizați de către Colegiu, care include și participarea la formari
profesionale continue. Toate acestea îl conduc în timp următoarele trepte
profesionale (autonom, specialist, principal, supervizor, etc).
Psihoterapeutul este o persoană care a absolvit deja o facultate - cel mai adesea de psihologie, dar se acceptă și facultăți de medicină, teologie, filosofie, asistență socială sau psihopedagogie specială - și care a urmat cel puțin o formare profesională într-o abordare de psihoterapie (ex. psihologie analitică jungiană, psihanaliză, experiențială, cognitiv-comportamentală, integrativă, ericksoniană, sistemică, etc). Această formare durează între 2 și 4 ani în funcție de instituția formatoare și de obicei impune un număr minim de ore de psihoterapie sau analiză personală în abordarea psihoterapeutică respectivă. La finalizarea formării, persoana obține drept de liberă practică în abordarea respectivă, pe una din treptele "consiliere în supervizare" sau "psihoterapeut în supervizare" în funcție de nivelul de aprofundare considerat de către comisia de evaluare. Ulterior, persoana se adresează Colegiului Psihologilor din România pentru a înregistra noua specialitate dobândită și pentru a continua procesul descris anterior.
Astfel, o persoană poate fi înscrisă în cadrul Colegiului atât ca Psiholog cu drept de liberă practică, pe specializările Psihologie Clinică - în urma facultății de psihologie și a unui master de psihologie clinică și Psihoterapie - în urma absolvirii unei formări profesionale de psihoterapie. Mulți psihoterapeuți aleg 2-3 formări profesionale de psihoterapie în abordări diferite pentru a dispune de mai multă experiență, tehnici și abordări în lucrul cu pacienții sau clienții lor.
Psihiatrul este o persoană care a absolvit facultatea de medicină și ulterior s-a specializat pe ramura de psihiatrie. Acesta poate avea și cunoștințe de psihoterapie sau poate oferi sesiuni de consiliere pacienților pe care îi monitorizează, însă ceea ce îl difențiază clar de psiholog sau psihoterapeut este faptul că acesta este medic și poate prescrie medicamente. În multe cazuri psihologul sau psihoterapeutul lucrează îndeaproape cu psihiatrul. Psihologul sau psihoterapeutul poate recomanda unui pacient să consulte un psihiatru, așa cum și un psihiatru poate recomanda unui pacient, pe lângă tratamentul medicamentos sau în absența lui, sedințe la psiholog sau la psihoterapeut.
Coach-ul este o persoană care a urmat o formare în coaching (cel mai des întâlnit în NLP - programare neuro-lingvistică). În funcție de instituția care oferă programul de formare, acesta poate dura de la câteva luni până la 1 sau 2 ani. De asemenea, pe parcursul experienței profesionale, persoana poate urma și alte cursuri care îi completează experiența și cunoștințele. De cele mai multe ori, un coach lucrează pe obiective specifice și un numar de ședințe limitat. În activitatea sa, el urmărește atingerea obiectului stabilit cu clientul său prin dezvoltarea unui set nou de comportamente și susținerea clientului în acel sens. Mulți coach-i au experiență semnificativă în programe de comunicare, public speaking, vânzări, management & leadership și alte tematici care implică cunoștințe de psihologie și o bună experiență cu oamenii.
În concluzie, fiecare specialist are calitățile sale și poate veni în ajutorul unui client sau pacient din perspectiva abordării profesionale în care a fost format. Înainte să apelăm la un specialist, este recomandată o minimă înțelegere a abordarii profesionale practicate de specialist, pentru a ne asigura că aceasta este în acord cu noi și cu nevoia noastră. Ulterior, mai contează și chimia pe care o simțim în relație cu persoana respectivă și relația pe care începem să o construim. În fond, orice experiență este personală.
La final de zi, indiferent ce specialist am ales, cel mai important este că am decis să cerem ajutor sau suport în situația cu care ne confruntăm...